Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), ca orice prejudecata, misandrismul, ura deschisa fata de barbati, provine din ignoranta si interpretarea gresita a ceea ce inseamna feminismul.
“Mai multi feministi si chiar non-feministi cad in misandrism si nu toti sunt femei. Acest lucru este cauzat de faptul ca feminismul, o miscare pentru gasirea unui teren comun si a egalitatii, este despre imputernicire. Misandrismul si/sau misoginismul, precum si orice alt rasism si sexism, este despre cautarea constanta a unei ”greseli” in baza diferentelor dintre oameni. Ura oricarui grup poate fi intarita doar de un sentiment de victimizare. Victimizarea si imputernicirea sunt intotdeauna opuse. Un ”supravietuitor” al unei agresiunii bazate pe aceste diferente, se poate apleca, constient sau nu, spre misandrism sau misoginism. O persoana puternica si logica se va inclina spre adevarata egalitate (nu privilegiata), va iubi si aprecia in continuare oamenii asa cum sunt, fie ei barbati sau femei”, explica psihologul.
Si barbatii pot uri ... barbatii
Totodata, specialistul considera ca misandrismul nu este in niciun caz limitat la femei. Intr-adevar, unii dintre cei mai negativi ca atitudine fata de barbati sunt chiar barbatii. Exista mai multe niveluri, dimensiuni si cauze ale misandrismului pe care este bine sa le separam, desi acestea tind sa fie amestecate impreuna in cele mai multe discutii:
1. Realitatea
“In primul rand, este bine sa intelegem ca misandrismul este partial bazat pe realitate in masura in care este in parte o reactie la misoginism si la opresiunea reala sau perceputa a femeilor de catre barbati. Este ca in fizica newtoniana si dialectica marxista: cu cat te lovesti mai tare cu capul de perete, cu atat te loveste mai tare inapoi. Misoginismul genereaza misandrism”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.
2. Istoria
“Misandrismul are baze in istorie sau intr-o citire gresita a acesteia. Majoritatea tiranilor/dictatorilor majori ai secolului trecut au fost barbati: Hitler, Stalin, Pol Pot, Idi Amin, Charles Taylor, Ceausescu, Slobodan Milosevic, Saddam Hussein si Osama Bin Laden. Dar intelegerea gresita a istoriei are mai multe straturi. In primul rand, tirania lor era o chestiune de putere, nu de gen. In al doilea rand, femeile cu putere absoluta au fost uneori si ticaloase absolute. In al treilea rand, nu putem ignora eroii masculini, inclusiv pe cei care au luptat impotriva tiranilor si, in cele din urma, i-au destituit sau au murit incercand. Este un mod de gandire si o politica pe termen scurt sa-i portretizezi pe barbati doar ca ticalosi si sa ignori femeile rele (fara nume mentionate) si barbatii buni”, declara psihologul.
3. Prezentul
“Aproximativ 90% din toate ilegalitatile din lume sunt comise de barbati. Majoritatea directorilor executivi si directorilor financiari care arestati recent, de la Enron la Bernie Madoff au fost barbati; Martha Stewart (SUA) a fost o exceptie modesta. Deci, par sa existe motive reale pentru misandrism. Dar acesta este sindromul Cyclops: sa vezi cu un singur ochi, intr-o singura dimensiune si doar jumatate din realitate (ca in cazul al doilea prezentat anterior). Ciclopii stereotipeaza barbatul prin actiunile unei minoritati, definesc exceptiile drept regula, ignora majoritatea si ignora si minoritatea ticalosilor pentru o imagine mai curata, mai clara (presupusa). Majoritatea ticalosilor care comit infractiuni sunt barbati, dar majoritatea barbatilor nu sunt ticalosi, iar unele femei sunt”, spune Laura Maria Cojocaru.
4. Experientele personale
“Este posibil ca un anumit misandrism sa se bazeze, cum ar fi misoginismul, pe experiente personale dureroase fizic si emotional. Multe femei spun ca au avut experiente personale neplacute cu barbatii: tati, frati, iubiti, colegi de munca, sefi, etc. Dar, putem presupune in mod real ca toti am fost raniti mai mult sau mai putin de membrii sexului opus dar si de membrii propriului nostru sex. Astfel, extrapolarea de la o minoritate la general este cu siguranta regretabila, chiar daca este de inteles la nivel emotional”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).
