Manata de dorinta de a-i descoperi secretele, Maridana Arsene (jurnalist, blogger, PR de succes) a inceput o investigatie pe cont propriu despre acest sentiment unic, subiectul preferat al poetilor, scriitorilor, cantaretilor... DRAGOSTEA! Astfel, cupluri care au la activ peste un deceniu de fericire i-au dezvaluit povestile lor de dragoste, oferindu-ne o altfel de „cheie” pentru experienta “si-au trait fericiti pana la adanci batraneti"!
Sandel si Marieta s-au cunoscut in urma cu 43 de ani si s-au casatorit dupa un an intreg de "adulmecare", in care cele mai indraznete gesturi au fost sarutarile frantuzesti si atingerile/mangaierile doar in "locuri permise". Un cuplu care se autointituleaza norocos, marcat de perioada comunista in care si-a trait tineretea. Un EL volubil si capos, o EA linistita, tacuta si toleranta. Ca apa si uleiul ca firi, Sandel si Marieta sunt astazi doi bunici impacati cu soarta lor, care se contrazic rar si rad mult. Daca prima poanta spusa de Sandel nu detensioneaza atmosfera, atunci cand se isca conflicte, urmeaza o a doua, o a treia si cate sunt necesare pentru ca Marieta sa zambeasca din nou..
1. La cat timp din momentul in care v-ati cunoscut a avut loc primul sarut, prima noapte de dragoste si mutarea impreuna?
Sandel: Am prins curaj la cateva zile. La o saptamana dupa ce ne-am intalnit am sarutat-o si eram tare mandru de isprava mea. Cum sa spun... eram prostuti si timizi. Eu eram mai rasarit cumva, un curajos, dar tot mi-a luat un an pana la prima noapte de dragoste. O agonie, ca sa fiu sincer, indulcita de sarutari patimase si atingeri interzise, dar numai in locuri permise. Un an intreg s-a acumulat tensiune, clocoteam ca un vulcan – desi avusesem ocazia si chiar permisiunea familiei Marietei cu cateva luni inainte de nunta, am ales sa ma conformez tiparelor de la acea vreme. Pentru ca nu am vrut sa ies din turma, sa ma arate lumea cu degetul. Multumirea mea, in ciuda vremurilor pe care le-am prins in adolescenta, este ca nici eu, nici ea nu ne-am ratat ca oameni, ca indivizi. Ne-am gasit bine, ne-am completat si ne-am sprijinit, suntem ca sacul cu peticul. Asta a fost norocul nostru, pentru ca mentalitatea de atunci a facut multe victime. Si atunci, ca si acum, existau relatii nefunctionale. Pe atunci nu exista acces la informatie, nu existau specialisti la care sa poti merge sa repari ceva stricat.. lucrurile functionau in virtutea inertiei. Si oricat de rea ar fi fost situatia intre doua persoane care erau obligate sa se casatoreasca pentru a se cunoste intim, nu prea iti venea sa divortezi. Divortul te arunca oarecum la marginea societatii, de aceea multe cupluri s-au ratat. Acum exista informatie, specialisti, nu te mai arata nimeni cu degetul, ne-am desteptat cu totii, dar ce folos cata vreme nu mai exista cultul pentru familie?! Mi se pare trist... pentru ca am nepoti si chiar imi pasa. Vedem in jur tot mai putine cupluri dispuse sa repare ceea ce se strica, desi e firesc sa se mai strice cate ceva de-a lungul anilor. Insa nimic nu este ireversibil, daca-ti doresti cu adevarat. Multi prefera sa caute fericirea in alta parte si dupa un timp constata ca ajung iar intr-un punct mort. Ne-am dus din lac in put, dupa parerea mea, si mi-as dori sa ma insel.
Marieta: Sansa nostra a fost ca ne-am potrivit si, o data cu trecerea anilor, ne-a fost tot mai bine. Altfel, cu siguranta, am fi divortat. Sandel a fost un adevarat diplomat, desi era un salbatic pentru acele vremuri, m-a respectat. Ne-am cunoscut intim dupa casatorie, dupa un an de plimbari lungi prin parcuri, iesit la cofetarie si la cate un film. Un an in care am avut prilejul sa ne cunoastem cat de cat, sa vedem ce avem in comun si ce nu. Decizia de a face casa comuna am luat-o atunci cand am realizat ca el este barbatul in care pot avea incredere si care priveste in aceeasi directie cu mine.
2. Cand ati constientizat ca atractia a disparut?
Sandel: Cand apare, cand dispare. La cativa ani, ciclic cumva, ma reindragostesc de aceeasi femeie...
Marieta: Flururii au zburat repede, dar eu nu le-am dus dorul. Imi place linistea, stabilitatea, nu sunt o fire extrem de pasionala.
3. Nevoia de sex, de intimitate s-a diminuat. Cu ce ati suplinit absenta acestui tip de apropiere, conexiune?
Sandel: Cu asa numita familiaritate care s-a conturat intre noi, cu sentimentul "de acasa" pe care ea mi l-a oferit o data cu trecerea anilor.
Marieta: Confortul, stabilitatea, sentimentul de inradacinare si de protectie au fost mult mai mult pentru mine decat pulsiunile intime. Atasamentele devin in timp mai puternice decat dragostea. Dragostea aceea cu artificii este o baza, este fundatia necesara pentru o relatie.
4. Cand valul de pe ochi s-a ridicat definitiv, cand l-ai vazut pe celalalt asa cum este, cu bune si cu rele, cu calitati si defecte, ce te-a facut sa mergi mai departe si ce te-a ajutat sa te mentii fericit/multumit in relatie?
Sandel: Daca atunci cand ne indragostim suntem cea mai buna varianta a noastra, atunci inseamna ca e de datoria mea sa scot din celalalt mereu cea mai buna varianta a lui. Defectele Marietei m-au obligat sa ma uit in urma ori de cate ori era necesar sa-mi amintesc cum era cand ne-am indragostit. Si uite asa, tot incercand sa readuc acel om la viata, am ales sa repar orice ma deranja. Sau sa trec cu vederea.
Marieta: La inceput ma luptam ceva cu defectele lui, apoi, cand am vazut ca totul e degeaba, ca nu ai cum sa-l schimbi pe cel de langa tine, am zis ca trebuie sa-l accept cu bune si cu rele. Toti suntem un amestec de bune si rele, iar cu defectele lui nu e tocmai imposibil de trait.
5. Ai incercat sa-l schimbi pe celalalt sau sa te schimbi tu?
Sandel: Am incercat, dar m-am lasat pagubas. Am luat lucrurile cum sunt si m-am adaptat. In asa fel incat nici nu mai realizez ca are defecte.
Marieta: Da, dar in zadar. Sa zic ca am reusit sa ne dam unul dupa altul, cumva, desi niciunul nu s-a schimbat fundamental decat la propria-i dorinta de schimbare.
6. Cand ai descoperit valorile si convingerile comune?
Sandel: 4-5 ani ne-a luat sa ne dam seama ce e cu noi. De abia dupa acesti ani am fuzionat cu adevarat.
Marieta: Cateva dintre convingerile dominante le-am descoperit din primul an, din anul acela in care ne-am cunoscut. Restul de-a lungul mai multor ani.
7. Omul este supus tentatiilor si se spune ca simte atractie fata de alti semeni de mai multe ori in viata. Cum ai reusit sa ramai fidel persoanei de langa tine fara a acumula frustrari, regrete?
Sandel: Trebuie sa recunosc... desi nu am fost membru de partid, partidul comunist ne-a tinut impreuna! O doctrina care m-a facut sa-mi descopar latura de familist.
Marieta: Pentru mine a fost simplu pentru ca nu m-a interesat niciodata atentia altui barbat. Nu am avut nevoie de astfel de validari, am fost multumita de alegerea mea. O alegere pe care am intarit-o zi de zi.
8. Ai avut oportunitatea de a calca stramb, cu totii o avem intr-o lume ca-n cea in care traim. Sunt barbati care considera ca un barbat puternic nu refuza niciodata o astfel de oportunitate. Esti de acord cu ei/cum a fost in cazul tau?
Sandel: Au fost oportunitati, as minti sa spun ca nu. Si e bine ca au fost...asa, pentru orgoliul meu masculin. E ok sa ai confirmarea faptului ca esti "in carti" atunci cand ai mari dubii, dar nu trebuie neaparat sa calci in strachini. Eu m-am multumit sa stiu ca e posibil, ca as putea, dar am ales sa nu bifez. Fac parte din generatia care nu bifeaza orice oricand. Vorba aia... "mai mult cu ochii, parinte...".
Marieta: Oportunitatile nu sunt ceva cu care sa te lauzi. Nici ca femeie, nici ca barbat. Tot ce tine de intimitate ar trebui sa ramana in intimitate. Iar cine crede ca are nevoie de cantitate pentru a se valida, atunci, cu siguranta, are o problema acolo... Sau, poate, are doar gena poligamiei activata... ca tot am citit de curand ca exista si femei si barbati cu aceasta gena activa, fara sa insemne neaparat ca doar ei sunt cei care aleg sa insele.
9. Cum ai reusit sa mentii treaza curiozitatea si sa acorzi atentie celuilalt chiar si dupa multi ani de trai in comun?
Sandel: Cumva a devenit usor sa acorzi atentie celui de langa tine. Te obisnuiesti, la un moment dat devine un mod de viata. Nu mai esti doar tu, sunteti amandoi. Si cum sunt atent la mine, asa sunt si cu Marieta.
Marieta: Fiind o fire imprevizibila, Sandel reuseste sa ma surprinda constant. Mereu ma gandesc – "ce-o mai inventa azi, ce i-o mai trece prin cap?".
10. Te mai simti dorit/a, pretuit/a dupa atatia ani de la casatorie? Prin ce anume?
Sandel: Dorit nu, dar pretuit da. Si chiar mai e loc pentru pretuire, dar Marieta e scmecherita, nu-mi da toata pretuirea ca sa nu mi se urce la cap.
Marieta: Intotdeauna m-am simtit pretuita, e ceva ce m-a facut fericita in fiecare zi, chiar si in zilele grele.
11. Monotonia/rutina, vesnicul dusman al unei relatii vii, fericite. Cum ai reusit sa o gestionezi?
Sandel: Multe greseli face omul din plictiseala. Am stiut asta de tanar si mi-am propus sa nu ma las pacalit. Iar atunci cand plictiseala parea sa se instaleze comod in viata noastra de zi cu zi, luam initiativa... doar sunt omul surprizelor! Placute, neplacute... mai mult placute, imi place sa cred... Nascoceam eu ceva nou pentru amandoi, ca sa nu ma duc eu singur dupa noutate.
Marieta: Nu am privit rutina ca pe ceva daunator. De multe ori rutina a insemnat liniste, iar linistea imi face bine. Mie turbulentele si chestiile neprevazute nu-mi plac. Nu sunt o fire dependenta de adrenalina, asta e cert
12. De ce nu ai ales noul/noutatea, ce anume te-a oprit?
Sandel: Asa cum am zis, am ales noul pentru amandoi, nu doar pentru mine. Daca mi-as fi oferit exclusivitate, mai mult ca sigur nu am fi rezistat impreuna. Relatia e un camp unde poti aduce noul, e loc de creativitate. Doar sa vrei.
Marieta: Noul presupune riscuri. Nu-mi place sa risc, ceea ce m-a ajutat sa nu caut noul, sa ma bucur de ceea ce am. Schimbarile sotului meu, schimbarile firesti, care vin natural, odata cu trecerea timpului, mi-au satisfacut nevoia de nou.
13. Cat de des va mai faceti surprize/cadouri?
Sandel: In ultimii ani i-am facut doar surprize placute. Vin cu tot felul de minunatii prin casa – un frigider nou, un cuptor cu microunde, un fier de calcat s.a.m.d. Cadouri ii fac de cand ne-am cunoscut – la zile speciale, de cele mai multe ori.
Marieta: La zilele de nastere.
14. Cat de des va creati oportunitatea unor momente speciale?
Sandel: In tinerete deseori. In ultimii ani mai rar.
Marieta: Atunci cand putem, cand ne lasa copiii, nepotii, problemele... Avem mereu alte prioritati, dar pe vremuri aceste momente speciale erau ele insele o prioritate pentru noi.
15. Exista tabuuri in relatia voastra, ganduri/intentii pe care nu le impartasiti cu partenerul de viata? De ce?
Sandel: Exista. Si nu le impartasesc din teama de a nu fi inteles gresit sau respins.
Marieta: Da. Din pacate, sunt inca lucruri nespuse... Sau, poate, din fericire... Ceva mister e sanatos sa existe in orice relatie, nu?
CITESTE SI:
"Intr-un cuplu care se respecta, certurile sunt obligatorii"
16. Apropo de mister, cat poti pastra dupa zeci de ani?
Sandel: Misterul inseamna pentru mine lucruri nespuse, nedezvaluite celuilalt. M-am tot "dezbracat" de-a lungul anilor, dar am lasat uneori lucruri de interpretat, spuse partial, special pentru a pastra un pic de mister, pentru a-i trezi partenerei mele curiozitati.
Marieta: De-a lungul vietii ne schimbam si noi o data cu prioritatile, cu pasiunile noastre... Sunt lucruri pe care in tinerete le faceam cu multa placere impreuna – drumetiile, spre exemplu. Sandel s-ar avanta si azi, insa eu nu. Misterul exista zi de zi cumva, pentru ca noi ne stim intr-un fel anume si brusc ne trezim ca nu mai suntem aceiasi. Marieta de acum nu mai e la fel cu cea de acum un an, doi sau douazeci. Iar asta e bine pentru ca e o forma de a crea noutate parteneriatului nostru. Renunti la ceva si simti ca trebuie sa pui ceva in loc. De aici se nasc intrebari – eu una ma intreb din cand in cand – "Cu ce propunere va mai veni sotul meu, de ce anume s-a saturat si ce va vrea in schimb?".
17. Cat de dese sunt certurile si cat ati stat cel mai mult timp suparati unul pe celalalt?
Sandel: O data pe zi nu se pune, nu? Pornind de la asta, noi ne certam de mai multe ori. Certurile sunt sarea si piperul zilei, cata vreme impacarile sunt dulci. Cel mai mult am stat certati undeva la cateva saptamani.
Marieta: Ne certam, dar nu mai alunecam in suparari de lunga durata, asa cum o faceam in primii 10 ani de casatorie.
18. Gelozii au existat? Daca da, cum le-ati facut fata?
Sandel: Probabil as fi fost gelos daca mi-ar fi dat ocazia.
Marieta: Eu am fost, da, in primii ani. Dar, din fericire, multe dintre scenarii au fost simple plasmuiri ale mintii mele. E mult timp de atunci, insa mi-amintesc de faptul ca ceea ce parea dramatic la inceput se transforma in comedie – Sandel se amuza de ceea ce debitam si ajungeam sa rad si eu de propriile mele ganduri... Totul se rezolva pentru ca Sandel stia cum sa gestioneze tensiunea si trata totul cu delicatete si umor
19. Cumpene… v-au unit sau au macinat "zidul/constructia"?
Sandel: Pe noi ne-au unit greutatile. Fiecare a descoperit cum reactioneaza celalalt in fiecare situatie complicata in care viata ne-a aruncat impreuna sau separat. Si fiind impreuna, am trecut mai usor peste orice.
Marieta: Cumva am invatat amandoi sa nu lasam problemele sa ne dezbine. Viata nu e roz in permanenta pentru nimeni, iar etapele gri sau negre ne-au facut sa realizam puterea noastra, a cuplului nostru. Pentru ca au fost situatii cand, daca as fi fost singura, as fi actionat altfel si as fi dat gres. Chiar treci mai usor peste obstacole in doi decat de unul singur sau in trei...
20. In trei?! Si de ce n-ar fi si mai simplu in mai multi?
Marieta: Omul simte nevoia sa apartina cuiva, sa imparta si sa se oglindeasca in cineva. Varianta mea cea mai buna este atunci cand sunt in doi. In trei sau in mai multi nu mi se pare nici macar distractiv. De unde sa ai atata energie si disponibilitate emotionala?! Si chiar daca ai avea, mare parte va fi "mancata" de sentimente de vinovatie, pentru ca undeva in ADN-ul nostru suntem programati sa ne incarcam constiinta daca iesim din propriile valori morale, daca ne incalcam convingerile.
21. Traim intr-o lume in care fuga dupa bani a devenit o prioritate. Ce rol au banii in relatia voastra, au fost ei vreodata sursa neintelegerilor?
Sandel: Infuenteaza, adevarat. Dar eu am avut controlul si atunci tot eu mi-am asumat si alegerile pe care le-am facut uneori gresit... cheltuieli prostesti, inutile...
Marieta: Am preferat sa las banii in grija barbatului. E responsabilitatea lui sa-i procure si sa-i gestioneze astfel incat sa nu simt lipsa lor. Odata, in perioada Craciunului, am gasit ascunzatoarea, am luat toti banii si i-am lasat in schimb in plic un biletel pe care am scris doar „Ha, ha, ha”. S-a amuzat de gestul meu, chiar daca i-am cheltuit pe toti...
21. Secretul/reteta unei relatii implinite pe termen lung…
Sandel: Dragoste inainte de toate, apoi comunicare, sprijin si respect. Dar astea nu pot aparea si nici nu se pot mentine daca uiti ca celalalt nu-ti apartine in totalitate, nu este proprietatea ta doar pentru ca a semnat un act. Promisiunile le faci o data, alegerile le faci in fiecare zi.
Marieta: Daca amandoi privesc relatia ca pe o bucurie si nu ca pe o inchisoare, atunci totul este posibil. O relatie de iubire iti deschide spatiul perfect sa fii creativ, nu te sufoca. Dar daca pentru unul inseamna bucurie si provocare, dezvoltare personala, autocunoastere, iar pentru altul pierderea libertatii, relatia nu are nicio sansa.Toate pornesc de la felul cum privim relatia, cum ne raportam la ea. Apoi conteaza energia pe care esti dispus sa o oferi, pentru ca o relatie nu merge de la sine, cum am fost eu invatata, ci necesita consum de energie si deseori eforturi. Tot ce mai pot adauga este ca merita, pentru ca nimic din ceea ce reusim pe langa – supercariere, faima, bogatie – nu ne aduce implinirea ca fiinte asa cum o gasim in relatia in doi.
22. Ce ii vei spune nepoatei tale cand va mai creste legat de casatorie, de familie?
Marieta: Ii voi spune ca fericirea nu sta in cautare, nu sta in imitatia celor din jur, nu sta in cantitate... Ii spun sa experimenteze atat cat e necesar pentru a intelege ce ii aduce bucurie si ce o implineste ca femeie. Singura obligatie este sa se implineasca asa, ca femeie... Daca reuseste asta inseamna ca a „atins” lumea in cel mai frumos mod posibil. Ca femeie te implinesti atunci cand iti cunosti si urmezi inima, indiferent de tiparele impuse de societate.
Nu stiu cat de desueta este astazi casatoria, dar eu cred ca este o experienta prin care merita sa treci macar o data, pentru ca te vei redefini ca om. Si daca nu a mers din prima, daca te-ai grabit sa mergi la Sfatul Civil fara sa stii ce presupune, sa-i mai acorzi o noua sansa. E o experienta prin care e interesant sa treci, pentru ca vei fi provocat/a sa te descoperi pe tine altfel decat te stiai. Sunt limite proprii, emotii si sentimente pe care in alta conjunctura nu le poti descoperi.
Va imaginati cum ar fi sa se dea o Lege prin care sa se interzica aceasta institutie? Sa fie ilegal sa te casatoresti... Eu cred ca de abia atunci ar scadea numarul divorturilor...
Aveti un vis de cuplu neindeplinit?
Sandel: Toata viata ne-am dorit o rulota cu care sa putem colinda prin lume. Acum am vrea una cu care sa mergem prin tara, pentru ca nu mai avem energia de altadata.
