Cel mai des , tapul ispasitor este unui dintre copii, dar acesta poate fi si unul dintre parinti, in special daca sufera de dependenta si devine obiectul tuturor frustrarilor partenerului si al copiilor.

Cand tapul ispasitor este un copil, aceasta eticheta ii este lipita pe frunte inca din primii www .acasa.ro/ ani " title="ani">ani de viata. Parintii ">au tensiuni conflictuale pe care nu le ignora. Problemele financiare, cele sexuale sau cele cauzate de interferenta socrilor sunt adesea fundamentul de frustrari care duce la acest tip de comportament.

Parintii evita certurile care ar putea avea loc datorita subiectelor sensibile relatiei lor, dar incep sa se certe tot mai des privire la alegerile cele mai potrivite pentru copil.

Daca unul dintre parinti isi doreste sa divorteze, dar se teme de efectele financiare si sociale ale acestui pas, copilul poate deveni cu usurinta tapul ispasitor, motivul inchipuit pentru care viata parintilor este departe de dorintele lor si pentru care sunt obligati sa ramana impreuna.

Aceasta mentalitate se instaleaza cu mai multe usurinta atunci cand copilul nu se ridica la inaltimea asteptarilor parintilor. Cel mai des, totul porneste de la o serie de greseli ale micutului. Reprosurile si dezamagirea parintilor il pot descuraja si, in timp, ii creeaza impresia orice ar face nu isi va multumi parintii niciodata.
 

"Oaia neagra" si abuzul psihologic

Atunci cand copilul este pedepsit si pentru greseli pe care nu le-a comis si devine oaia neagra a familiei, comportamentul gresit al parintilor se apropie de limita abuzului psihologic.

Cel mai mare motiv de ingrijorare este insa faptul ca parintii nu isi dau seama de comportamentul inadecvat si pot ajunge sa-l inteleaga abia dupa zeci de anii in unele cazuri.

Chiar daca cineva din exterior observa mentalitatea distructiva si rezultatele ei, cei implicati refuza adesea sa accepte situatia evidenta.

Un copil transformat in tapul ispasitor sau in oaia neagra a familiei are un risc de esec mai ridicat decat ceilalti si, in unele situatii, poate ajunge chiar un delicvent cu tendinte antisociale. Cei care sufera aceasta situatia in familie pot insa deveni si adulti foarte empatici, care fac tot ce pot cei neajutorati.

Indiferent de motivele pentru care s-a creat mentalitatea, ea dauneaza intregii familii pe termen lung. Faptul ca unii nu-si accepta greselile si dau vina pe tapul ispasitor al familiei poate fi daunator chiar pentru agresori, care abandoneaza evolutia emotionale in favoarea multumirii de sine pentru ca sunt convinsi altcineva este de vina pentru toate problemele in familie.

Sursa foto: .5igorsk.