“Parintii nu trebuie sa isi controleze copii, ci trebuie sa se controleze pe ei insisi”, spune Maggie Reigh, autoarea cartii “9 modalitati prin care poti sa dezvolti legatura parinte-copil”. De multe ori, acestia sfideaza autoritatea parintilor si prima solutie la indemana sunt replicile usturatoare de genul: ”Pentru ca asa vreau eu” sau “Taci din gura”.

Vorbele spuse la manie nu sunt lipsite de consecinte. In ochii celor mici, acestea sunt percepute ca jigniri si afecteaza relatia dintre parinti si copii.

“Pentru ca asa zic eu!”

De multe ori, parintii sunt tentati sa foloseasca aceasta fraza pentru a scapa de “De ce?”-urile copiilor. Intentionat sau nu, acest cliseu ingradeste increderea de sine a copilului si capacitatea sa de a lua decizii singur.

Daca aceste cuvinte devin un stil de a raspunde intrebarilor celor mici, exista mari sanse ca acestia sa se lase, mai tarziu, influentati de prieteni, anturaj , mass-media, etc. Lipsa curajului de a lua decizii si de a gandi pentru sine poate duce la comportamente extreme, furie, resentimente .

Incearca sa “traduci” cumva aceasta fraza. In loc de “Pentru ca asa zic eu” incearca sa ii ceri copilului tau argumente. Invata-l astfel sa isi sustina parerile, atitudine poe care o vor purta cu ei toata viata.

Asta nu inseamna ca trebuie sa fii de acord cu tot ceea ce spune. Poti veni si tu cu contraargumente logice, iar daca situatia scapa de sub control si copilul tau nu reuseste sa te inteleaga, atunci explica-I faptul ca trebuie sa aiba incredere in tine, pentru ca ii vrei numai binele.”

“Ce-a fost in mintea ta?”

Este ca si cum i-ai spune: “Esti incapabil sa gandesti” sau “Esti un prost”. Copiii percep exact acest sens, pierzandu-si astfel increderea in sine. Tu iti poti justifica intotdeauna deciziile? De multe ori actionam impulsiv , instinctiv sau, pe moment, avem impresia ca am luat ce-a mai buna decizie.

Este acelasi lucru si in cazul unui copil. In loc sa il ranesti, expune-ti punctul de vedere: ce crezi tu despre situatia respectiva, ce ai fi facut tu. Explica-i fiecare argument in parte, pentru ca ceea ce este pentru tine evident, copilul tau s-ar putea sa nu cunoasca.

“De ce nu poti sa fii ca fratele tau?”

Acesta este una din frazele care pot sa raneasca pe termen lung un copil si sa distruga relatia dintre frati. Ne deranjeaza si comparatiile marunte gen cine gateste mai bine, mai ales cand ni se pun in balanta reusitele sau personalitatea cu altcineva.

In momentul in care este vorba despre o persoana draga, cuvintele dor si mai mult. Astfel de comparatii pot sa il determine pe copii sa se raneasca reciproc doar pentru a-ti castiga admiratia. Incearca sa iti exprimi verbal multumirea fata de calitatile fiecaruia si, pe un ton bland, sa le spui ce ar putea sa mai faca.

“ Lasa-ma pe mine.”

Intr-adevar, copiii cer multa rabdare din partea parintilor, pentru ca ceea ce pentru un adult este simplu, unui copil ii trebuie mai mult timp sa inteleaga si sa puna in practica.

De exemplu, copiilor le place sa ajute in bucatarie la gatit. Insa pentru aceasta inseamna sa piarda niste timp pentru lucruri pe care ar putea sa le faca in cateva minute.

Copiii au nevoie sa fie ghidati pas cu pas, cu multa rabdare si intelegere. Cu cat sunt mai responsabili, cu atat vor creste mai independenti.

“Taci din gura!”

Incearca sa te pui in situatia copilului tau. Cum te-ai simti daca cineva ti-ar spune pur si simplu “Taci din gura”, fara nicio explicatie? Pentru copil, aceasta vine tocmai de la persoanele pe care le iubeste si le admira: parintii lui.

Incearca sa inlocuiesti aceasta fraza cu “ Te rog, vorbeste mai incet” sau “Cred ca…”, argumentand astfel, ceea ce vrei de la copilul tau. Pune capat acestui obicei si tine cont de sentimentele copilului tau.

“Cat timp stai in casa mea…”

In niciun caz nu vei reusi sa il disciplinezi prin aceasta fraza. Il poti impinge, de fapt, sa plece de acasa si sa te urasca. In perioada adolescentei, este foarte posibil sa gasesca pe cineva si chiar sa plece, sau pur si simplu sa isi doresca independenta.

Copiii au o fragilitate deosebita. Universul lor este familia, iar parerile si aprecierile parintilor sunt cele mai importante.

Nu iti impinge copilul sa faca gesturi pe care amandoi le puteti regreta mai tarziu. Intr-adevar, confruntarile intre parinte si copil pot deveni greu de stapanit si vorbele sunt “scapate” la nervi, dar gandeste-te ca risti sa il impingi pe acesta la gesturi necugetate.

Spune-i mai bine…

“Te iubesc” – uita-te in ochii copilului tau si spune-i ca il iubesti, bate-ti palma sau imbratisati-va. Pentru acesta va insemna mai mult decat orice.

“Cu totii facem greseli” – spune-i ca trebuie sa invete din greseli si nu dramatiza peste masura lucrurile. Nu vrei sa cresti un copil timorat si speriat.

“Este alegerea ta” – incurajeaza-l pe copilul tau sa aleaga singur si sa isi asume responsabilitatea. Ii dezvolti astfel increderea in sine, curajul, capacitatea de a lua singur decizii.

“Povesteste-mi” – manifesta interes pentru sentimentele si gandurile copilului tau. Demonstreaza-i ca iti pasa de ceea ce face, daca vrei sa aiba incredere in tine.

“Imi pare rau” – De ce sa crezi ca, daca esti parinte, nu poti sa-ti ceri scuze fata de copilul tau? Te va respecta si aprecia daca va vedea ca si tu iti recunosti greselile si il tratezi ca pe egalul tau. Il vei determina sa faca acelasi lucru.