- Iar s-a aprins lumina in paradis!, rosti ingandurata parca vorbindu-si siesi. Cadrul era unul simplu, o statie de autobuz din fata unui bloc.

-Care lumina?, intreb eu nedumerita.

-Lumina din apartamentul  lui. Uite acolo, in D13...Ce nu ti-am spus? S-a mutat de curand cu iubita lui in blocul de vis-a vis. Suntem vecini mai nou. Dam nas in nas peste tot. La un moment dat ne-am lovit unul de celalalt la raionul cu fructe din supermarket. M-a bufnit si rasul. Nu vrei sa stii ce fata a facut cand m-a vazut... era stresat rau saracu.

Rade, insa urme adanci ale unor rani inca necusute ii intuneca sufletul. Diana a trait o frumoasa poveste de iubire cum rar ti se intampla sa intalnesti.  Totul a fost atat de intens si insatiabil, precum o carte buna pe care o citesti  seara in pat pe nerasuflate si nu vrei sa se termine. Ea n-a vrut sa mai citeasca ultimele pagini ale povestii, insa el da si fara niciun avertisment a rostit si deznodamantul.

Acum, cartea s-a inchis si copertile ei zac prafuite undeva prin colturile memoriei. Personajul principal insa, acel Don Juan de Marco al inimilor sensibile,  a refuzat sa-si sarute de ramas bun cititorul lui de suflet si s-a mutat langa ea. Isi duce linistit traiul acolo cu actuala lui logodnica, viitoarea sotie si sursa tuturor problemelor Dianei.

-Ti se pare o poveste desprinsa din romanele de dragoste, nu? mi-a spus ea zambind trist. Cine ar fi crezut ca vom ajunge vecini?!  Eu cu prietenul meu si el cu logodnica lui? Ma tot intreb daca e vorba despre un test pe care viata mi l-a pregatit sau pur si simplu despre un moft crud si ironic al sortii. Cum as putea trece peste, cand toata ziua buna ziua ma ciocnesc de el  fie pe strada, fie in parc sau chiar in supermarket la sectiunea de delicatese? Ai zice ca e o delicatesa, nu-i asa? Una pe care o am tot timpul langa mine, dar pe care niciodata nu o pot gusta. Tanjesc dupa ea si ma opresc aici.

N-am stiut ce sa-i raspund pe moment si acum ma gandesc inca la ce sfat as fi putut sa-i dau. Dar ce pot sa-i spun atunci cand jocul nu e corect?

Poate totul chiar a fost doar un test, unul in care nu se poate aplica proverbul „ochii care nu se vad, se uita”.Trebuie insa sa uite sau mai degraba  sa invete sa mearga mai departe in viitor cu trecutul privind-o de la fereastra?

Se spune ca din orice experienta pe care o avem trebuie sa ne alegem cu ceva. Dar unele experiente nu-si au explicatii si nu vin la pachet cu instructiuni de folosire. Cu ele ce te faci? Le ignori si te resemnezi?

Diana a trecut demult si peste asta. Resemnarea si-a spus cuvantul in viata ei inca din momentul in care el a decis sa puna punct relatiei. Astfel, a incercat sa fuga undeva departe pentru as obloji ranile in liniste si pace. Cu ce s-a ales la schimb? Cu gandul ca la fiecare pas pe care il face pe strada, ar putea recunoaste urmele lui pe asfalt.

Acum s-a lasat intunericul si lumina s-a stins in paradis. Usile sufletului s-au deschis insa spre meditatie . Semne de intrebare, scenarii, rememorari, raspunsuri  ce-si gasesc sfarsitul la prima silaba si nimic mai mult.

Esti singur, ai peste 35 de ani si iti cauti jumatatea? Creeaza-ti profil pe dating.acasa.ro - singurul site unde primesti ajutorul specialistilor (consilier in relatii si cuplu si consilier de imagine ). Click AICI.
 
  •   2010-03-24
  •  
  •   comentarii

Articol scris de

Ramona Sandu

Vezi toate articolele

Articole din dragoste

Sfatul expertului

Sfatul expertului

Acest site foloseste cookies. Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Afla mai multe detalii